Bronșiolita este cea mai frecventă infecție respiratorie acută a cailor aeriene inferioare a sugarilor din întreaga lume. „Bronșiolita” definește inflamația acută de la nivelul căilor aeriene mici (bronșiolelor), componente ale sistemului respirator.
Sugarii și copiii mai mici de 2 ani fac parte din categoria de vârstă care prezintă anumite caracteristici ale tractului respirator, particularități ce permit dezvoltarea bronsiolitei acute. Un reper important în diagnosticarea acestei afecțiuni este vârsta mai mică de 2 ani. Wheezingul și efortul respirator sunt semne și simptome imporante, pe care le vom discuta în amănunt în acest articol. Tu știai că VSR este virusul cel mai des implicat în această afecțiune?
1. Bronșiolita acută – definiții și generalități
2. Cauze de Bronșiolită acută la copii și sugari
3. Bronșiolita pe înțelesul tuturor – fiziopatologie
4. Semne și simptome în bronșiolita acută
5. Diagnostic și investigații
6. Tratament în bronșiolita acută la copii
7. Complicații în bronșiolită
8. Profilaxia bronșiolitei la sugari și copii
9. Concluzii și surse
Bronșiolita acută este cauzată de virusuri în mai mult de 95% dintre cazuri. Există situații rare când agentul patogen implicat este Mycoplasma pneumoniae sau Bordetella pertussis. VSR (Virusul Sincițial Respirator) este implicat în cele mai multe cazuri de bronșiolită acută la copiii mai mici de 2 ani.
Bronșiolita acută – definiții și generalități
Bronșiolita acută este o afecțiune care interesează porțiunea inferioară a tractului respirator. Bronșiolele (componentele sistemului respirator afectate) au diametrul intern mai mic de 2mm, de aceea, orice inflamație la acest nivel duce la îngustarea spațiului prin care aerul ar trebui să circule.
Cel mai des, întâlnim această afecțiune la categoria de vârstă 2-8 luni, iar 3/4 dintre cazurile de bronșiolită apar la sugari (=vârstă mai mică de 12 luni). Băieții sunt mai predispuși decât fetele, atât din punct de vedere al instalării inflamației la nivelul bronsiolelor, cât și din punct de vedere al gravității bolii. Bronșiolita poate duce și la deces, dar aceste situații extreme sunt rare (0,2%-7%).
VSR = Virusul Sincitial Respirator este cel mai des întâlnit agent etiologic în cadrul acestei afecțiuni. Se estimează că au dezvoltat cel puțin o infecție cu VSR toți copiii din lume cu vârste mai mici de 3 ani, 90% dintre cei mai mici de 2 ani și 1/4 din cei cu vârstă mai mică de 12 luni.
Bronșiolita acută începe ca orice altă „răceală” ce interesează sistemul respirator: inițial afectează căile respiratorii superioare, ulterior apărând tusea +/- efortul respirator și „wheezing-ul” (=respirația șuierătoare). În momentul apariției acestei simptomatologii, putem vorbi despre o inflamație acută a bronsiolelor de cauza infecțioasă.
Simptomatologia poate dura 1-2 săptămâni sau chiar mai mult după un episod de Bronșiolită acută.
Cauze de Bronșiolită acută la copii și sugari
Bronșiolita acută este o boală predominant virală (=cauzată de virusuri care pătrund în sistemul respirator și afectează bronșiolele). Deși VSR (Virusul Sincitial Respirator) este cea mai frecventă cauză de bronșiolită acută, acesta nu este singurul care poate fi implicat în afecțiunea prezentată.
Printre virusurile care pot cauza bronșiolită acută se numără: VSR (Virusul Sincitial Respirator), Rhinovirusul, Metapneumovirusul (hMPV), Coronavirusurile, Bocavirusul, virusurile Influenza (gripale), Parainfluenza și Adenovirusul.
Deși majoritatea bronșiolitelor acute sunt cauzate de virusuri, există cazuri rare în care infecțiile bacteriene determină această afecțiune. Agenții etiologici implicați pot fi Mycoplasma pneumoniae sau Bordetella pertussis. Bronșiolita acută de cauză bacteriană este rară și este întâlnită, de obicei, la copiii mai mari.
Virusul Sincitial Respirator este foarte contagios, se transmite pe calea aerului, prin particulele eliberate prin strănut, tuse, vorbit etc. Poate fi contactat și prin atingerea suprafețelor contaminate (prin ducerea mâinilor la gură/nas/ochi), prin sărut sau contact apropiat.
În urma vindecării, chiar dacă evoluția bolii a fost una favorabilă, nu este asigurată imunitate în fața unei noi infectari cu VSR. Astfel, copilul poate contacta de mai multe ori acest virus.
Factori favorizanți și factori de risc:
- Sezonul rece (octombrie-aprilie);
- Frecventarea colectivităților;
- Igienă deficitară;
- Spațiile închise, slab ventilate sau neaerisite;
- Prematuritatea;
- Vârsta mică (<6 luni);
- Imunitatea scăzută;
- Bolile cardiace congenitale sau boli pulmonare asociate; etc.
Bronșiolita pe înțelesul tuturor – fiziopatologie
Așa cum am menționat anterior, bronșiolita acută interesează bronșiolele. În momentul în care virusul pătrunde în organism și afectează această componentă a sistemului respirator, trecerea aerului poate fi îngreunată de inflamație și mucus.
Ne putem imagina că bronșiolele sunt tuburi înguste prin care aerul trece în momentul respirației. Diametrul intern al unui astfel de cilindru este mai mic de 2 mm. În momentul în care infecția interesează această componentă, apare inflamatia, tradusă prin edem, mucus produs în exces, necroză, uneori chiar și bronhoconstrictie. Pe înțelesul tuturor, tubul devine și mai îngust, plin cu secreții, începe să se distrugă și se poate contracta, blocând și mai mult trecerea aerului.
Tot acest proces poate duce la hipoxemie, adică nivelul oxigenului din sânge este redus sub limita normală, ceea ce poate duce la consecințe grave. În majoritatea cazurilor, bronșiolita acută are o evoluție favorabilă și nu apar complicații. Deși poate fi tratat acasă, copilul diagnosticat cu această afecțiune trebuie urmărit atent de medicul curant.
Semne și simptome în bronșiolita acută
Semnele și simptomele care apar în bronșiolita acută se datorează, în mare parte, obstrucției bronșice, de unde și asemănarea cu Astmul bronșic. (Este de menționat că aceste două afecțiuni sunt diferite: copilul care a fost diagnosticat cu Bronșiolită acută NU suferă de Astm bronșic!). De cele mai multe ori, întâlnim forme ușoare ale bolii, care pot fi tratate acasă.
Bronșiolita acută debutează ca orice viroză respiratorie: congestie nazală, rinoree, febră, lipsa poftei de mâncare, uneori agitație, strănut. După 1-3 zile, copilul începe să tușească, să prezinte dificultăți în procesul respirației, poate apărea wheezingul (respirația șuierătoare), refuzul alimentației. În acest moment, de cele mai multe ori, părinții se prezintă la medic.
Simptomatologia este mai zgomotoasă în jurul celei de-a 5 a zi de boală. Atunci când nu apar complicații, bronșiolita acută se vindecă, de obicei în 7-15 zile. În formele severe, pot apărea și scăderea saturației de oxigen, semne de deshidratare, semne de insuficiență respiratorie, cianoză, respirație rapidă și superficială, și/sau alterarea stării de conștiență ș.a.m.d.
Apelează la Medicul Specialist când:
- Copilul prezintă dificultăți respiratorii/ respiră superficial și rapid;
- Apare wheezingul = se aude un șuierat în timpul respirației;
- Copilul nu se hidratează suficient, prezintă diureza redusă (nu urinează suficient);
- Prezintă febră înaltă persistentă;
- Prezintă semne de cianoză;
Semnele și simptomele de la debutul bolii pot fi urmărite de către Medicul de familie sau Pediatru, pentru a putea începe tratamentul conform recomandărilor.
Diagnostic și investigații
Bronșiolita acută este o afecțiune care nu necesită, în mod normal, investigații suplimentare. Medicul specialist poate stabili acest diagnostic în urma unui examen clinic. În anumite situații, precum în formele severe, pot fi necesare anumite investigații paraclinice. Acestea au scopul de a identifica factorii etiologici implicați și posibilele complicații.
Iată câteva dintre investigațiile suplimentare la care ar putea apela medicul pentru un pacient diagnosticat cu bronșiolită acută:
- Pulsoximetrie: se va măsura saturația de O2;
- Analize de sânge: se pot recolta probe uzuale pentru orientarea diagnosticului, se va urmări echilibrul acido-bazic, posibil și gazele sanguine etc.;
- Radiografia cardio-pulmonară: NU este o investigație de rutină. Este utilă în formele severe de boală sau în suspiciunile de infecție bacteriană/complicații;
- Teste rapide care depistează prezența antigenului virusurilor precum VSR sau Covid.
În general, aceste investigații nu sunt folosite de rutină. Medicul specialist poate confirma diagnosticul de Bronșiolită acută doar în urma unui consult clinic: prezența semnelor și simptomelor de boală, în relație cu o anamneză corect efectuată, în asociere cu examinarea pacientului (ex. auscultația pulmonară).
Tratament în bronșiolita acută la copii
Bronșiolita acută este, în general, o afecțiune ce poate fi tratată acasă, având în vedere că majoritatea cazurilor sunt reprezetate de forme ușoare/moderate. Sunt și situații în care spitalizarea este necesară. Tratamentul depinde de forma de boală, semnele și simptomele asociate.
Tratamentul bronșiolitei acute acasă
Formele ușoare/moderate de bronșiolită acută pot fi tratate acasă, sub supravegherea medicului de familie sau pediatru. În urma unui consult unde s-a stabilit diagnosticul, se va recomanda următoarea strategie de tratament:
Hidratare adecvată: se va pune accentul pe acest aspect. Copilul poate avea un apetit capricios. Nu se va insista în ceea ce privește alimentația, însă aportul de lichide este esențial.
Tratamentul simptomatic: medicul poate prescrie medicație împotriva simptomelor clasice de „răceală”, precum febra, durerea în gât, nasul înfundat.
Mediul: asigurarea temperaturii și a umidității corespunzătoare în locuință. Se va aerisi frecvent, se va evita contactul cu persoanele bolnave, se vor evita variațiile mari de temperatură (rece-cald). Se va asigura un mediu curat, fără mucegai, uleiuri volatile (risc de bronhoconstricție) sau alte substanțe iritante.
Tratamentul bronșiolitei acute în spital
În anumite situații, copilul cu bronșiolită acută trebuie să beneficieze de tratament și investigații la spital. Iată câteva dintre criteriile pe baza cărora medicul va decide internarea copilului:
- Saturație de O2 mai mică de 90% care persistă ;
- Tahipnee evidentă: mai mult de 70 respirații/minut;
- Dificultăți respiratorii cu cianoză;
- Boli cronice pulmonare sau cardiace asociate;
- Prematurii sau sugarii mai mici de 3 luni;
- Refuzul pentru lichide asociat cu deshidratare;
- Părinții nu se pot descurca să trateze copilul acasă.
Tratamentul efectuat în spital respectă recomandările legate de mediu și hidratare. Sub atenta supraveghere a medicului Pediatru, copilul va beneficia de medicația prescrisă:
- Alimentația va consta în mese mai reduse cantitativ, dar oferite la intervale de timp mai scurte;
- Hidatarea este esențială. Atunci când nu este posibilă pe cale orală, se va apela la perfuzii pentru reechilibrare hidroelectrolitica sau la hidratare pe sondă nazogastrica;
- Oxigenoterapia s-a dovedit a fi cea mai eficientă măsură în bronșiolita acută (doar dacă saturația de O2 este mai mică de 90-94%);
- În anumite situații speciale, se pot administra antivirale (nu de rutină!) sau antibiotice (doar atunci când s-a confirmat prezența unei infecții bacteriene);
- Aerosolii cu adrenalină pot fi utilizați în caz de forme ușoare/moderate de bronșiolită acută;
- Nebulizari cu soluție salina 3-5%;
- Simptomatice, în funcție de simptomatologia prezentă: ex. durere în gât, obstrucție nazală etc.
Contraindicații și atenționări:
- Antibioterapia nu este recomandată în bronșiolita acută decât dacă s-a stabilit etiologia bacteriană a acesteia (cazuri foarte rare);
- Nu s-a dovedit eficiența corticoterapiei în ceea ce privește durata de spitalizare, durata bolii sau saturația de O2 scăzută;
- Bronhodilatatoarele nu se folosesc de rutină. În anumite situații, cum ar fi în cazul suspiciunii de Astm bronșic, acestea pot fi benefice. Nu există studii care să confirme eficiența acestui tratament în formele severe de boală, însă, dacă se constată că evoluția este favorabilă în urma inițierii terapiei bronhodilatatoare, aceasta poate fi continuată.
Complicații în bronșiolita acută
Complicațiile apar, în general, în formele severe de Bronșiolită acută. Iată cu ce se poate confrunta un copil/sugar diagnosticat cu această afecțiune:
- Deshidratare;
- Bronșiolită obliterantă;
- Detresă respiratorie;
- Hipoxemie;
- Pneumonie;
- Insuficiență cardiacă/miocardită acută sau alte tulburări de ritm cardiac;
- Complicații neurologice etc.
Astmul bronșic și Bronșiolita acută cu RSV sunt două diagnostice a căror legătură s-a studiat și discutat de-a lungul timpului. Se credea că infecția cu Virusul sincitial respirator crește riscul sau este asociată cu apariția Astmului bronșic. S-a dovedit a fi falsă această informație. Însă, formele severe de bronșiolită acută pot fi luate în considerare pentru investigații legate de predispoziția genetică de a dezvolta Astm bronșic.
Profilaxia bronșiolitei la sugari și copii
Copiii și, în special sugarii, sunt predispuși să contacteze virusuri respiratorii care pot duce la bronșiolită acută. Nu există vaccinuri care să prevină această afecțiune. Profilaxia bronșiolitei cu RSV este posibilă în situații speciale, în care o anumită categorie de sugari beneficiază de imunizarea cu anticorpi monoclonali. Vaccinarea împotriva virusurilor gripale sau Bordetella pertussis pot preveni formele severe în infecțiile cauzate de aceste virusuri și bacterii.
Poți preveni această afecțiune a bronșiolelor prin metodele clasice de igienă și comportament adecvat. Iată ce poți face:
- Evită locațiile aglomerate și contactul cu persoanele bolnave. Dacă unul dintre părinți are o viroză respiratorie, acesta poate proteja bebelușul prin purtarea unei mășți. Este de menționat faptul că bolnavul trebuie să poarte masca, nu copilul sănătos;
- Ai grijă la igiena celui mic: spălatul mâinilor copilului și ale adultului care îl îngrijește este foarte importantă; evită să îl lași să ducă obiecte la gură sau ochi;
- Ia măsuri simple de evitare a transmiterii virusurilor: acoperă-ți gura și nasul cu plica cotului în momentul în care strănuți/tușeșți. Roagă-ți apropiații care ia contact cu bebe să îți urmeze gestul;
- Alăptatul este foarte util în sănătatea copilului tău. Sugarii care sunt alimentați natural răcesc mai rar decât în cazul celor alimentați artificial.
- Asigură-te că bebelușul sau copilul tău se odihnește suficient.
- Aerisește casa, și asigură un mediu confortabil pentru întreagă familie.
Concluzii și surse
- Bronșiolita acută este o afecțiune, în general virală.
- Sugarii și copiii mai mici de 2 ani sunt predispuși la această afecțiune;
- Formele de boală sunt, de cele mai multe ori, ușoare sau moderate;
- Bronșiolita acută poate fi tratată acasă sub supravegherea medicului;
- Cazurile grave de bronșiolită acută trebuie tratate în spital;
- Tratamentul antibiotic nu se recomandă dacă nu s-a confirmat infecția bacteriană;
- Hidratarea este foarte importantă în terapia bronșiolitei acute;
- Nu există metode de profilaxie care să garanteze că sugarul/copilul nu va face bronșiolită, însă există vaccinuri și imunizări împotriva anumitor virusuri/bacterii care vor proteja împotriva formelor severe de boală.
Surse: www.mayoclinic.org, www.nih.gov, www.medscape.com, www.nhs.uk