Copilul are febră, îl doare când înghite, iar la consultație afli că are „roșu în gât”. Prima întrebare care apare este, de multe ori: are nevoie de antibiotic?
Roșul în gât nu înseamnă automat o infecție bacteriană și nici nu reprezintă, în sine, un diagnostic. Este un semn de inflamație care poate apărea în numeroase afecțiuni, cel mai frecvent în infecțiile virale.
Dar cum îți dai seama când este vorba despre o viroză și când ar putea fi o infecție streptococică? Și de ce unii copii primesc antibiotic, în timp ce alții nu?
Copilul are roșu în gât. Înseamnă că are o infecție bacteriană?
Nu. Înroșirea mucoasei faringelui, sau faringele hiperemic, este o reacție inflamatorie care nu ne spune, singură, ce anume a provocat-o.
De cele mai multe ori, inflamația apare în timpul unei infecții virale, precum o răceală obișnuită. Copilul poate avea gâtul foarte roșu, febră și durere la înghițire, fără să fie vorba despre o infecție bacteriană.
Uneori, cauza poate fi streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes), o bacterie responsabilă pentru aproximativ 20–30% dintre episoadele de faringită la copii.
Intensitatea roșeții nu poate diferenția o infecție virală de una bacteriană. Nici febra, luată separat, nu este suficientă pentru stabilirea cauzei.
De aceea, medicul nu se bazează doar pe aspectul gâtului, ci și pe simptome, vârsta copilului și, atunci când este necesar, pe rezultatele testelor.
Cum îți dai seama dacă roșul în gât este provocat de un virus sau de streptococ?
Există anumite manifestări care îl pot orienta pe medic, însă niciuna dintre ele nu poate confirma singură cauza infecției.
O infecție virală este mai probabilă atunci când copilul prezintă:
- tuse;
- nas înfundat sau secreții nazale;
- răgușeală;
- conjunctivită;
- mici ulcerații la nivelul cavității bucale, în anumite viroze.
În schimb, o infecție streptococică poate fi suspectată atunci când durerea în gât apare brusc, este însoțită de febră și de ganglioni dureroși la nivelul gâtului, mai ales dacă lipsesc tusea și secrețiile nazale.
Uneori, copilul poate prezenta și dureri abdominale, greață sau vărsături.
Faringita streptococică este întâlnită mai ales la copiii între 5 și 15 ani, fiind mult mai rară înaintea vârstei de 3 ani.
Totuși, simptomele se pot suprapune. Atunci când nu există semne clare ale unei viroze, medicul nu poate diferenția cu certitudine cele două cauze doar prin consultație.
Copilul are puncte albe pe amigdale. Are nevoie de antibiotic?
Nu neapărat. Depozitele albicioase de pe amigdale, pe care părinții le numesc frecvent „puroi în gât”, nu sunt specifice infecțiilor bacteriene.
Acestea pot apărea în faringoamigdalita streptococică, dar și în anumite infecții virale, cum sunt cele provocate de adenovirusuri sau de virusul Epstein–Barr.
Așadar, chiar dacă amigdalele sunt foarte roșii, mărite sau acoperite de depozite albicioase, acest aspect nu confirmă prezența streptococului.
Antibioticul nu se prescrie doar pentru că există depozite albe pe amigdale. În funcție de tabloul clinic, medicul decide dacă este necesară testarea.
Cum decide medicul dacă este necesar un antibiotic?
Pentru a estima probabilitatea unei infecții streptococice, medicul poate utiliza scorul Centor sau varianta adaptată vârstei, McIsaac.
Sunt luate în considerare mai multe semne: febra, absența tusei, aspectul amigdalelor, prezența ganglionilor cervicali dureroși și vârsta copilului.
Un scor mare nu confirmă infecția streptococică, dar indică o probabilitate mai ridicată și ajută medicul să decidă dacă este necesară testarea.
Ghidurile americane recomandă, în general, confirmarea infecției prin test rapid sau exsudat înaintea administrării antibioticului. Alte ghiduri, inclusiv cele britanice și unele protocoale românești, permit inițierea tratamentului antibiotic și fără confirmare microbiologică, atunci când probabilitatea clinică este mare.
Prin urmare, decizia de tratament nu depinde exclusiv de rezultatul unui test, ci și de evaluarea clinică și de recomandările medicale aplicabile.
Când trebuie făcut testul rapid pentru streptococ?
Nu orice copil cu roșu în gât are nevoie de test rapid sau de exsudat faringian.
Dacă prezintă simptome clare de infecție virală, precum tuse, secreții nazale și răgușeală, testarea pentru streptococ nu este, de regulă, necesară.
În schimb, atunci când manifestările sugerează o posibilă infecție streptococică, medicul poate recomanda un test antigenic rapid sau o cultură din exsudatul faringian.
Testele rapide antigenice oferă rezultatul în câteva minute, dar există și situații în care rezultatul trebuie verificat.
Ce se întâmplă dacă testul rapid este negativ?
Un rezultat negativ nu exclude întotdeauna infecția streptococică.
Conform recomandărilor CDC, la copiii cu vârsta de cel puțin 3 ani, care prezintă simptome sugestive și au un test antigenic rapid negativ, este indicată confirmarea prin cultură faringiană. Testele moleculare au caracteristici diferite și nu necesită în mod obișnuit aceeași confirmare.
La copiii sub 3 ani, testarea pentru streptococ nu se recomandă de rutină, dar poate fi luată în considerare în anumite situații, de exemplu dacă există un frate diagnosticat cu infecție streptococică.
Dar analiza ASLO?
ASLO nu este recomandată pentru diagnosticarea unui episod acut de faringită streptococică. Această analiză măsoară anticorpii produși după contactul cu streptococul, iar valorile crescute pot persista mult timp după infecție.
Prin urmare, un ASLO crescut nu reprezintă, singur, o indicație pentru antibiotic.
Când este necesar antibioticul pentru roșu în gât?
În cazul unei faringite obișnuite, antibioticul este indicat atunci când infecția cu streptococ de grup A este confirmată printr-un test adecvat. Există și situații mai rare, cu boală severă sau complicații, care necesită o conduită individualizată.
Pentru faringita streptococică, penicilina V și amoxicilina sunt antibiotice de primă alegere. În schemele recomandate de CDC, tratamentul oral cu aceste medicamente durează, în mod obișnuit, 10 zile.
Medicul stabilește antibioticul, doza și durata tratamentului în funcție de particularitățile copilului.
Tratamentul corect al infecției streptococice contribuie la reducerea transmiterii, scurtarea duratei simptomelor și prevenirea unor complicații.
Dar dacă infecția este virală?
Antibioticele nu acționează asupra virusurilor și nu grăbesc vindecarea unei faringite virale. Administrarea lor inutilă poate provoca reacții adverse și contribuie la dezvoltarea rezistenței bacteriene.
Din acest motiv, nu este recomandat să începi un antibiotic „preventiv”, doar pentru că cel mic are febră sau gâtul foarte roșu.
Ce poți face acasă dacă nu este nevoie de antibiotic?
În majoritatea infecțiilor virale, simptomele se ameliorează treptat, fără tratament antibiotic.
Pentru a reduce disconfortul copilului:
- Oferă-i lichide frecvent. Dacă îl doare când înghite, încearcă băuturi la temperatura pe care o tolerează mai bine.
- Alege alimente moi. Iaurtul, piureurile sau supele pot fi mai ușor de consumat. Nu îl forța să mănânce dacă are apetitul redus.
- Ameliorează durerea atunci când este necesar. Medicul stabilește ce medicamente sunt utile în urma consultului.
- Evită iritanții, în special fumul de țigară.
De cele mai multe ori, durerea acută în gât se ameliorează în câteva zile, iar majoritatea episoadelor se rezolvă în aproximativ o săptămână.
Când trebuie să mergi cu copilul la medic?
Solicită o consultație dacă durerea în gât este importantă, copilul are febră și stare generală modificată sau prezintă simptome sugestive pentru o infecție streptococică.
Este necesară reevaluarea și atunci când simptomele se agravează, când copilul bea insuficiente lichide sau când nu apar semne de ameliorare în decurs de aproximativ o săptămână.
Solicită ajutor medical de urgență dacă:
- copilul respiră cu dificultate;
- nu își poate înghiți saliva sau aceasta îi curge din gură;
- prezintă o alterare importantă și rapidă a stării generale.
Durerea foarte intensă pe o singură parte a gâtului, dificultatea de a deschide gura sau o umflătură importantă la nivelul gâtului necesită evaluare medicală urgentă, deoarece pot sugera o complicație locală.
La sugarul sub 3 luni, temperatura de 38°C sau mai mare impune evaluare medicală imediată, indiferent de aspectul gâtului.
Ce trebuie să reții?
Roșul în gât este frecvent la copii și, de cele mai multe ori, apare în contextul unei infecții virale.
Nici intensitatea roșeții, nici febra și nici depozitele albicioase de pe amigdale nu demonstrează, singure, că este necesar un antibiotic.
Medicul stabilește dacă există suspiciunea unei infecții streptococice și dacă este nevoie de testare sau tratament.
Important nu este doar cât de roșu arată gâtul copilului, ci ce anume a provocat inflamația și cum se simte copilul.
Bibliografie
- CDC – Clinical Guidance for Group A Streptococcal Pharyngitis, 2025.
- IDSA – Clinical Practice Guideline Update on Group A Streptococcal Pharyngitis, 2025.
- IDSA – Diagnosis and Management of Group A Streptococcal Pharyngitis, 2012.
- NICE – Sore Throat (Acute): Antimicrobial Prescribing, NG84.
- NHS – Sore Throat.
